AlinHuiu.ro

Stiri si comentarii

Memoria îngerului care a refuzat blatul

decembrie 9th, 2011

A venit în România la începutul anilor 2000. Între timp s-a căsătorit şi avea deja o fetiţă. A fost de departe în topul celor mai apreciaţi fotbalişti străini din Liga 1. Bifase 92 de meciuri în Liga 1 şi alte 37 în eşalonul secund.

În 2001 a avut primul contact cu adevăratul fotbal din Liga 1. „Astăzi o să pierdem. Aşa că vă rog să vă conformaţi. E blat”, a sunat vocea groasă oficialului intrat în vestiar. Cum nu ştia prea multă română, termenul „blat” nu îi era familiar. A fost lămurit de colegi şi a venit cu un anunţ şoc. Era nedumerit şi furios în acelaşi timp. „E fotbal, cine e mai bune să câştige. Cum să facem aşa ceva? Eu nu joc”, a fost răspunsul său. În cele din urmă, Andrei Şanta l-a convins să fie pe teren: „Asta e meseria ta, vreau să fii acolo şi să dai ce ai mai bun”.

Şi aşa s-a întâmplat. A fost un moment istoric. Probabil primul blat al Cooperativei dat peste cap de un străin. În timp ce o parte dintre coechipieri s-au prezentat ca la picnic, el, băiatul adus de pe nisipurile din Ghana, a făcut minuni între buturi. A fost ajutat de Sandu Andraşi, care a marcat de două ori. FC Braşov s-a impus cu 2-0 în faţa Bacăului şi a mers după mai bine de trei decenii în Cupa UEFA. Datorită acestui rezultat, în toamnă, sub Tâmpa a aterizat marele Ronaldo.

Întotdeauna şi-a păstrat zâmbetul şi totodată modestia care îl consacrase. Fie că a fost la Braşov, Rapid, Unirea Sânnicolau Mare şi Pandurii. Era un exemplu atât pe teren, cât şi în afara lui. La 36 de ani evoluţiile însă nu îl mai ajutau foarte mult. Tocmai se despărţise de gorjeni şi îşi căuta un angajament. La începutul lui septembrie îl găsise. A fugit la Buşteni să-i dea vestea “tăticului” Petre Gavrilă, cel care l-a adus în fotbalul românesc şi chiar îi propusese acum să antreneze la Şcoala Euro-Africană. “O să semnez cu cei de la Târgovişte. Sunt fericit că am primit o nouă şansă”, i-a spus el înainte de a-i aminti că va reveni cu veşti noi.

Pe DN 1, în jurul localităţii Breaza, era ceaţă. A fost nevoie de un singur moment de neatenţie şi Volkswagenul pe care îl conducea a intrat pe contrasens, izbindu-se violent de un Logan. Patru accidentaţi, dintre care şoferul din Polo cel mai grav. În câteva ore, vestea făcea ocolul României. “Ibrahim Dossey este în comă”, anunţau agenţiile de presă.

Era un învingător, niciodată nu se lăsa bătut. Şi de această dată a luptat aproape trei luni, perioadă în care ajunsese să cântărească 40 de kilograme. La numai două zile după ce fusese mutat de la Spitalul Universitar, medicii de la Budimex nu au mai putut decât să îi constate decesul. Azi, 9 decembrie, se împlinesc 3 ani de când primul fotbalist antiblat din Liga 1 şi-a găsit sfârşitul pe un pat de spital. Odihneşte-te în pace, Ibrahim Dossey!

Comments

4 Comments

RSS
  • Horatiu says on: decembrie 9, 2011 at 22:46

     

    Bravo! Frumos articol!
    Dumnezeu sa-l odihneasca!

    • AlinHuiu.ro says on: decembrie 9, 2011 at 22:51

       

      Multumesc, Horatiu! Dossey a fost unul dintre cei mai seriosi sportivi care au ajuns vreodata in Romania si totodata printre cei mai modesti. Tin minte si acum transferul sau medical de la Spitalul Universitar la Bagdasar-Arseni. Cei de la Universitar spuneau luni ca e bine, iar la scurt timp, s-a anuntat decesul lui. A cazut ca un trasnet pentru mine….

  • Cristi says on: decembrie 10, 2011 at 00:09

     

    Excelent … absolut excelent articol. Multumesc pt. articol, sincer.., intotdeauna mi-l doream la Steaua, acum joaca in echipa ingerilor. Ms..

  • AlinHuiu.ro says on: decembrie 10, 2011 at 00:16

     

    Mersi, Cristi! Din pacate, am pierdut un mare om!

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

AlinHuiu.ro

Stiri si comentarii