AlinHuiu.ro

Stiri si comentarii

Povestea lui Lucian Bute, eroul din Pechea!

mai 21st, 2012

Lucian Bute va avea pe 26 mai cel mai important meci din carieră, la Nottingham, împotriva lui Carl Froch, însă, indiferent de rezultat, şi-a câştigat deja locul în vitrina eroilor din sportul românesc. Este singurul pugilist care a reuşit să îşi apere de nouă ori titlul mondial la profesionişti, pe care doar Mihai Leu, Leonard Doroftei şi Adrian Diaconu se mai pot lăuda că l-au avut în palmares.

Născut într-o comună cu puţin peste 10.000 de locuitori şi membru al unei familii modeste, Lucian îşi petrecea timpul liber bătând mingea pe maidanele satului Pechea împreună cu vecinii de aceeaşi vârstă. Povestea chiar el: “Când eram mic şi dădeau box la televizor, eu plecam pe afară”. Soarta l-a călăuzit însă pe cele mai înalte culmi, cele mai mari dezamăgiri transformându-se în succese de răsunet. La sala de box a lui Felix Păun a ajuns întâmplător, adus de un vecin. “O perioadă, mama credea că sunt plecat la fotbal, când colo eu eram la box”, spunea amuzant actualul campion mondial IBF. Deşi nu reuşea să facă nici măcar prima categorie, muscă, Lucian şi-a dezvoltat una dintre calităţile care l-au adus în top, perseverenţa. “Avea vreo 30 de kilograme. I-am zis că dacă vrea să facă box, să mănânce. Într-un an, a învăţat cât alţii în 10, deşi nu avea forţă”, a povestit şi Felix Păun. La primul campionat naţional de juniori a cucerit argintul, iar în curând avea să obţină primele performanţe, pentru ca în 1997 să fie selecţionat pentru a participa la primul său European de juniori. Un an mai târziu, tânărul din Pechea obţinea medalia de bronz la Campionatele Mondiale din Argentinaşi începea să viseze cu ochii deschişi. “L-am cunoscut cu puţin timp înainte de acel turneu. Era un tip firav, cuminte, dar nu puteai să îi prevezi parcursul actual. În nici un caz”, rememorează şi unul dintre apropiaţii lui Lucian, Rudel Obreja.

 

1999, anul decisiv

 

A obţinut primul şi singurul titlu naţional din carieră la categoria 67 de kilograme, a obţinut şi bronzul la Mondialele de seniori de la Houston, însă drumul său spre Olimpiada de la Sydney a fost blocat, deoarece Dorel Simion a decis să urce în categorie. În acelaşi an, a fost organizat un meci între cei doi pentru a decide sportivul care va reprezenta România la 67 de kilograme. O povesteşte tot Rudel Obreja, implicat la acel moment în organizarea meciului. “Am făcut posibil acel duel, chiar dacă Gheorghe Simion era foarte influent la vremea aceea. Dorel nu mai voia să facă 63 de kilograme, aşa că era o luptă în doi pentru 67, iar la acea inferioară rămânea un loc liber. Noi voiam însă să avem cât mai mulţi sportivi la Olimpiadă. S-a disputat meciul. Dorel a fost anunţat învingător cu un scor la limită, 5-4, însă aproape toată lumea era de acord că Lucian a fost cel care a dominat în ring. Chiar şi pe foile de arbitraj, tot el ar fi câştigat. După ce am devenit preşedinte, am căutat foile de arbitraj, dar nu le-am mai găsit niciodată”, afirmă Obreja. Organizatorul local a fugit cu banii din bilete, deşi promisese că îi va împărţi celor doi sportivi. Rămas şi fără suma promisă, dar, cel mai important, şi fără locul la Olimpiadă, Buten-a dezarmat. “Atunci mi-am dat seama de calităţile sale. Un adevărat caracter, iar drumul lui a fost călăuzit spre succes poate tocmai datorită acestui fapt”, a adăugat preşedintele FR de Box. Deşi se gândea deja la profesionişti, a mai avut un parcurs de patru ani la amatori, perioadă în care a cucerit şi un aur la Jocurile Francofoniei din Canada(2001), care avea să devină ţarasa de adopţie.

 

Interbox l-a refuzat iniţial

 

În 2003, Lucian a hotărât că e momentul să treacă la profesionism, mai ales că patronul clubului unde activa avea probleme. În câteva luni, Doroftei trebuia să lupte cu Miguel Callist pentru titlul mondial WBA, iar Lucian a fost propus pentru Interbox. Cel care conducea pe atunci clubul canadian, Yvon Michel, nu a fost de acord în primă instanţă, dar şansa i-a surâs din nou lui Lucian. Eric Lucas, boxer activ şi campion mondial la acea vreme, dar şi acţionar la Interbox, avea meci în Germania cu un pugilist de gardă inversă, iar atunci canadienii i-au oferit o şansă. “Vino la sparring pentru două săptămâni şi vedem”, i-au transmis aceştia. Imediat după întoarcerea din cantonamentul canadian, pe masă avea deja două oferte. Una cu mai mulţi bani încă de la început, dar perspective de viitor, iar a doua cu şansa de a fi crescut de canadieni. A ales-o pe a doua, iar în toamnă, după Mondialele din Thailanda, când a pierdut în sferturi, a decolat spre Canada, debutând la scurt timp cu o victorie prin KO în faţa unui american.

 

Echipa ideală

 

Ascensiunea sa în boxul profesionist este strâns legată de cea a lui Stephane Larouche, cel care îi e şi acum antrenor. În urmă cu opt ani, tânărul tehnician era doar un secund în sala unde comanda Yvon Michel. “Cu timpul, Stephane a început să se ocupe mai mult de el. A fost un mare avantaj faptul că mai lucrase cu români şi le ştia mentalitatea. Dacă ar fi ajuns în Americala un antrenor cu experienţă mare, poate ar fi avut probleme. Aşa, Stephane a ştiut cum să interacţioneze cu el”, povestesc apropiaţii. Au fost împreună la primele meciuri şi au făcut echipă şi la meciul în care Lucian a pus Pechea pe harta lumii, când l-a făcut KO pe Alejandro Berrio şi a cucerit centura supremă IBF la categoria supermijlocie. Au urmat alte nouă meciuri în care românul şi-a apărat cu succes titlul. Are 30 de meciuri şi tot atâtea victorii, dintre care nu mai puţin de 24 înainte de limită. Lupta cu Froch îl poate aduce mai aproape de visul său, accederea în Hall of Fame, alături de Muhammad Ali sau Mike Tyson.

 

LUCIAN BUTE

 

Data naşterii: 28 februarie 1980 (Pechea)

Carieră amatori: campion naţional la categoria 67 kg (1999), bronz la Mondialele de la Houston (1999), aur la Jocurile Francofoniei (2001)

Carieră profesionişti: 30 de meciuri – 30 de victorii (24 KO), titlul mondial IBF categoria supermijlocie (2007 – prezent).

Comments

2 Comments

RSS
  • stratila bogdan says on: iulie 31, 2012 at 10:10

     

    cred ca la amatori are un palmares mult mai bogat decat un titlu de campion national

  • admin says on: iulie 31, 2012 at 11:09

     

    Bogdane, se precizeaza acolo: Carieră amatori: campion naţional la categoria 67 kg (1999), bronz la Mondialele de la Houston (1999), aur la Jocurile Francofoniei (2001)

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

AlinHuiu.ro

Stiri si comentarii