AlinHuiu.ro

Stiri si comentarii

Bela Karoly, antrenorul care a descoperit perfectiunea in gimnastica

iulie 29th, 2012

Toată adolescenţa a visat să revină în Valea Jiului, meleagurile bunicilor săi, şi să predea educaţie fizică pentru a nu “începe să coboare scara pe care au urcat ai săi”. Sporturile bărbăteşti, precum box sau rugby, l-au pasionat dintotdeauna, dar a ajuns să devină unul dintre cei mai respectaţi antrenori din istoria gimnasticii feminine. Este povestea neromanţată a lui Bela Karoly, antrenorul perfecţiunii din 1976.

Bela s-a născut pe 13 septembrie 1942 la Cluj, acolo unde tatăl său poposise din Vulcan pentru a urma cursurile Institutului Politehnic. Toată familia îşi dorea să calce pe urmele bunicului, învăţător la o şcoală din Valea Jiului. Primul pas a fost făcut în 1960, atunci când tânărul Karoly şi-a îndeplinit un prim vis şi a intrat la Institutul de Educaţie Fizică din Cluj. Fascinat de sport, a practicat în paralel atletismul, aruncarea cu ciocanul şi rugby, numai că o accidentare într-un meci al Universităţii Cluj l-a scos din circuit, convalescenţa durând aproape opt luni. „Ulterior, a trebuit să mă bat pentru reeducarea părţii stângi, care se cam lăsase”, îi povestea Bela lui Ioan Chirilă în cartea „Nadia”. În 1963 încheie cursurile Institutului şi este repartizat ca profesor la Vulcan, oraşul natal al părinţilor săi. Logodnica sa Marta obţine şi ea un loc la o şcoală din Lupeni, un orăşel vecin. Din cauza cursurilor ajung să se întâlnească mai rar, însă chiar şi aşa, decid să se căsătorească la numai două luni de la începerea anului şcolar, pe 23 noiembrie 1963 la Lupeni.

Prima echipă de gimnastică
În Valea Jiului şi-a început Bela cariera de antrenor de gimnastică. Profesor la Şcoala generală nr. 4 din Vulcan, acesta a fondat o primă echipă de gimnastică, iar un an mai târziu se mută la liceu. Între timp, Marta se mută şi ea la Vulcan. Primul rezultat al echipei Bela-Marta este campionatul judeţean pe echipe în 1964, atunci când cea mai bună gimnastă a lor, Rodica Hogoş, câştiga la numai 9 ani titlul de campioană regională. A fost momentul în care Bela a descoperit că poate urma o carieră în acest sport. Din 1967, cei doi se mută la o Şcoală Sportivă din Valea Jiului, iar Bela obţine şi carnetul de antrenor. Rezultatele obţinute atrag atenţia Federaţiei. În ianuarie 1968, Bela Karolyi primeşte un aviz telefonic  de la Bucureşti şi după ceva timp de aşteptare este chemat. Relatează tot Ioan Chirilă: “Alo! Vorbeşte Lovy, de la Federaţia Română de Gimnastică. Fii atent, Karoly! Îţi propun să vii la Oneşti, să lucrezi acolo…Nu mă întrerupe. M-am gândit bine. E un oraş nou, totul e nou. Mai ales oamenii. Vreau musai să lucrezi acolo. Îţi iei şi familia…Nu mă întrerupe! Te voi suna când se inaugurează sala. O singură vorbă: da sau nu?” Răspunsul a fost unul sec: “Da!”. Tânărul profesor era încă uluit de ceea ce se întâmplase. Nu îi venea să creadă că a răspuns pozitiv, deşi nu ştia mai nimic despre acest proiect. A urmat o lună în care gândurile lui Bela erau confuze. Mai ales din cauza aşteptării. Telefonul suna pe 1 februarie: „Tinere, sper că ţi-ai făcut bagajele. Pe 5 februarie se inaugurează sala”. Cei doi soţi au ajuns la Oneşti pe 9 februarie. Primul lucru pe care l-au făcut a fost să vadă sala cea nouă. Urma să fie a doua lor casă pentru mulţi ani.

Fabrica de la Oneşti
După ce a făcut cunoştinţă cu noii săi colegi, dar şi cu oraşul, Bela a revenit în Valea Jiului, dar numai pentru a-şi face bagajele şi să-şi ia rămas bun. Cea mai grea despărţire a fost de micuţa Rodica Hogoş, cea care l-a convins să devină antrenor cu acte în regulă. “Îţi promitem că vei ajunge şi tu la sala de la Oneşti”, i-au spus soţii Karoly tinerei gimnaste. Ulterior, promisiunea a fost onorată. Prima selecţie a avut loc în primăvara lui 1968, atunci când a fost descoperită şi Nadia.  “Am văzut-o prima oară la şotron. Era împreună cu Viorica Dumitru. Avea doar şase ani şi jumătate”, povestea ulterior legendarul antrenor. Acesta avea o tactică înainte de a le primi pe fete. “Soţul meu, când primeşte vizita unui copil care vrea să facă gimnastică, îl roagă să vină a doua zi cu ambii părinţi. Şi asta  pentru a-i vedea cum arată”, îşi aducea aminte Marta. Până la momentul Montreal au fost opt ani de muncă.  Ani în care doar susţinerea lui Bela şi curajul ei nebun au făcut-o pe Nadia să progreseze după fiecare zi. La Oneşti, pe lângă Nadia, soţii Karoly au mai descoperit-o pe Teodora Ungureanu, dublă vicecampioană olimpică şi vicecampioană mondială.

Gimnasta perfectă
Olimpiada de la Montreal trebuia să fie pentru Bela Karoly şi celebra sa elevă marele examen. Cu un an înainte, Nadia a fost declarată sportiva anului în lume după ce a obţinut patru medalii de aur la Europenele de la Skien.  Cu numai câteva luni înainte, Nadia obţinuse un 10 curat la un bilateral cu reprezentativa Canadei, iar Bela era conştient că se apropie de perfecţiune. Până la momentul Montreal, Nadia obţinuse de alte 17 ori nota maximă. La finala pe echipe de la Jocurile Olimpice, micuţa de 14 ani i-a bulversat pe spectatori, dar şi pe însuşi Karoly, la proba de paralele. După un exerciţiu fabulos, pe tabelă a apărut nota 1,00. Deja celebra eroare de calculator. Tehnicianul a mers la juriu pentru a se dumiri, însă a aflat că nota era 10. A fost pentru prima oară în istoria Olimpiadelor când o sportivă lua nota maximă. A fost clipa care le-a schimbat viaţa atât Nadiei, cât şi antrenorului ei.

Securitatea şi regimul sever
Soţii Karoly intraseră deja în atenţia Securităţii, iar succesul de la Montreal a înăsprit operaţiunile de filare a celor doi. Se ajunsese într-atât încât în casa celor doi să fie puse microfoane, fapt ce a stârnit numeroase conflicte între Bela şi autorităţile locale.  În 1977, centrul de gimnastică se mută la Deva, tocmai la iniţiativa antrenorului, dar problemele nu se opresc. Din rapoartele de urmărire se menţionează o deterioare a relaţiilor dintre Karoly şi Nadia, astfel că noua stea a gimnasticii este trimisă la Bucureşti alături de Teodora Ungureanu. Acuzat în dese rânduri pentru injurii, corecţii fizice şi privaţiuni alimentare, Bela a rămas la lot până în momentul în care a decis să rămână în SUA. A mai adus României încă şapte medalii la Olimpiada din 1980, dintre care două de aur prin aceeaşi Nadia.

Fuga
În anul 1980 au avut loc primele tatonări pentru ca soţii Karoly să rămână în Statele Unite ale Americii, dorinţă pusă în practică cu ocazia turneului desfăşurat în America de Nord, în martie anul viitor. Deşi controlaţi zilnic de un securist şi cu microfoane în cameră, cei doi nu au dat nici un moment senzaţia că vor să rămână în SUA. Făcuseră diverse cumpărături pentru acasă, sunaseră pentru a transmite când revin. În dimineaţa prezilei plecării lotului de la New York, cei doi s-au făcut nevăzuţi. În România, toată lumea era şocată. Ulterior, pentru a-i îmbuna pe şefii regimului, au trimis o scrisoare prin care au anunţat că decizia este strict personală şi nu are legătură cu politica lui Ceauşescu. Aşa au reuşit să o aducă în America şi pe fiica lor în vârstă de 7 ani.

Visul american
După numai două săptămâni, Bela a primit un post la o universitate din Oklahoma, iar în noiembrie şi-au deschis o şcoală privată. A fost prezent şi la Olimpiada din 1984, dar ca antrenor individual pentru Mary Lou Retton şi Juliane McNamara, adunând în total alte 8 medalii, dintre care două de aur. A devenit imediat tehnicianul numărul 1 în SUA, reuşind să creeze o putere în gimnastica dintr-o ţară fără nici un fel de tradiţie până atunci. În momentul de faţă, după munca de aproape 20 de ani a soţilor Karoly la lotul american, SUA este puterea numărul 1 în gimnastica feminină. De-a lungul carierei, Bela a antrenat nouă campioane olimpice, 15 campioane mondiale şi peste 60 de medaliate europene şi campioane ale SUA. În prezent, Bela urmăreşte Olimpiada de la Londra din postura de colaborator al televiziunii NBC. Marta a rămas antrenor-coordonator la reprezentativa Statelor Unite, în timp ce fiica lor, Andreea, este nutriţionistul echipei.

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

AlinHuiu.ro

Stiri si comentarii