AlinHuiu.ro

Stiri si comentarii

Performanţa legendară rămasă în umbra Nadiei Comăneci. Povestea lui Vasile Dîba, prinţul kaiacului românesc

mai 1st, 2015

vasile diba1În 1976, la Jocurile Olimpice de la Montreal cea mai impresionantă apariţie a fost fără doar şi poate cea a Nadiei Comăneci, micuţa de 15 ani din Oneşti, care obţinea primul 10 curat din istoria gimnasticii feminine. Istoria însă nu i-a acordat toate meritele şi lui Vasile Dîbă, care la debutul său la Jocurile Olimpice reuşea cel mai bun rezultat românesc din istoria kaiacului. Tânărul de 22 de ani cucerea aurul în proba de Kaiac 1 în proba de 500 de metri, un rezultat care nu a fost egalat până astăzi, indiferent de probă. În dreptul lui Dîbă se regăsesc acum, pe lângă titlul suprem, alte trei medalii olimpice, dar şi cinci titluri mondiale cucerite în decurs de 4 ani.

Cel mai de succes kaiacist român al tuturor timpurilor îşi începuse cariera cu numai şapte ani înainte de a urca pe prima treaptă a podiumului olimpic. Aşa cum căutătorii de comori merg în Africa pentru a căuta diamante să le şlefuiască, oficialii sportului românesc făceau des selecţii în Delta Dunării pentru viitorii kaiacişti, canoişti şi canotori. „Cam aşa s-a întâmplat şi la mine. În anul 1969, antrenorul Igor Lipalit a venit să facă selecţie în satul Jurilovca şi m-a convins să încerc kaiacul”, a povestit Vasile Dîba pentru kaiaccanoeromania.blogspot.ro. Câteva luni mai târziu, puştiul ajungea la Tulcea, iar imediat după a ajuns să fie selectat de Dinamo, clubul cu cele mai mari performanţe pe apă din România. „Am stat o lună acolo, apoi am revenit la Tulcea şi din 1972 am fost rechemat la Dinamo”, îşi continuă povestea cel care a câştigat prima medalie internaţională în 1971, la Campionatele Europene de Juniori de la Snagov, un argint în proba de K-2 500 de metri.

Campion mondial la 20 de ani

10959307_799470920118231_6609602049133153061_nDebutul la o competiţie majoră avea loc la peste 11.500 de kilometri de casă, tocmai la Mexico City, gazda Campionatelor Mondiale din 1974. A fost şi primul şoc pe care Vasile Dîbă l-a produs în lumea kaiacului. Într-o finală unde ungurul Geza Csapo, cvadruplu campion mondial, era mare favorit, tulceanul în vârstă de 20 de ani s-a impus clar în finala de K-1 500 de metri, depăşindu-l pe rivalul său cu aproape jumătate de secundă. În îndepărtatul Mexic să năştea o nouă stea. Tot atunci, în echipajul de K-4 ştafetă, România, cu Dîbă, Pavel Erast, Atanase Sciotnic şi Mihai Zafiu aduce al doilea aur delegaţiei noastre, care a terminat atunci pe 2 la general, după Uniunea Sovietică, cu un total de 11 medalii cucerite. Aurul de la ştafetă 500 m x 4 a fost ultimul cucerit vreodată de România în această probă, care a fost desfiinţată în 1975, când acelaşi echipaj, cu Dîbă în rol principal, obţinea argintul mondial. Trebuie spus totodată faptul că în perioada în care cel poreclit “Prinţul kaiacului românesc” a activat, nu existau Campionate Europene pentru seniori, iar Mondialele nu aveau loc în acelaşi an cu Jocurile Olimpice. Chiar şi aşa, acum, fostul sportiv în vârstă de 60 de ani, se laudă cu peste 100 de medalii naţionale şi internaţionale. Până la Montreal, Vasile Dîba a mai cucerit două medalii mondiale de argint, la K-1 500 m pierzând, la mustaţă, în faţa vechii cunoştinţe Geza Csapo, care însă, surprinzător, va alege ca la Jocurile Olimpice să concureze la o altă probă.

A controlat autoritar finala de la Montreal

vasile diba4Ziua de 30 iulie 1976 va rămâne veşnic în amintirea pasionaţilor de kaiac canoe din România. Câştigător lejer al semifinalelor, Vasile Dîbă a fost amplasat pe culoarul 9 de start, fiind chiar la marginea bazinului de la Notre-Dame. Ştia că dacă va rămâne în urmă, nu va avea probleme doar cu valurile lăsate ca caiacele din faţă, ci şi cu vântul. „Îmi doream enorm să câştig o medalie”, îşi aminteşte veteranul. Debutant la Jocurile Olimpice şi cu cinci din opt adversari având deja cel puţin un aur mondial cucerit, sportivul în vârstă de 22 de ani a adoptat o tactică extrem de curajoasă şi riscantă. Să vâslească la fel de rapid, de la început şi până la sfârşitul cursei. „Recunosc că am tras tare, de nu mai ştiam de mine. După ce am trecut linia de sosire, am fost aşa fericit, încât am uitat tot”, rememorează cea mai frumoasă zi din viaţa sa. Nici măcar nu a mai fost nevoie de instalaţia video pentru a se stabili învingătorul. Românul a fost cronometrat cu 1:46,41, în timp ce ungurul Zoltan Sztanity realizase 1:46,95, iar vest-germanul Rudiger Helm sosise în 1:48,30. Acesta din urmă, avea să fie cel mai mare rival din următorii ani pentru Dîbă. Ca o completare, în următorii 7 ani, Helm va cuceri 3 titluri olimpice şi 9 mondiale, dar nu şi în această probă.

Rămâne ultimul mohican

vasile diba3Una dintre cele mai frumoase amintiri din carieră rămâne cea de la Sofia, de la Campionatul Mondial organizat în 1977. Atunci a devenit campion mondial la K-1 500 metri pentru a doua oară învingându-i din nou pe polonezul Grzegorz Sledziewski si Zoltan Sztanity. „În serii mi s-a rupt padela încă din primii 10 metri, numai că am avut noroc că s-a întors cursa şi mi-am luat altă padelă. A fost greu fără padela mea, abia am reuşit să mă calific în finală, dar acolo am câştigat!”, a mai povestit legendarul campion într-un interviu acordat kaiaccanoeromania.blogspot.ro în urmă cu câţiva ani. Tot la Sofia, Vasile Dîbă devenea campion mondială şi în proba de K-1 1.000 metri, devansându-l în finală pe acelaşi Helm. Diferenţa a fost de peste două secunde! Un an mai târziu, în 1978, la Belgrad, sportivul legitimat la Dinamo îşi trecea în cont al cincilea titlu olimpic. Tot la proba sa preferată, K-1 500 de metri. A făcut o finală memorabilă, iar marele învins a fost sovieticul Vladimir Parfenovich, omul care ulterior avea să devină triplu campion olimpic şi de 9 ori campion mondial până în 1983. În 1980, la Jocurile Olimpice de la Moscova, Dîbă obţinea un argint la proba de K-4 1.000 de metri, acolo unde finala era câştigată de echipajul german condus de Helm, şi un bronz la K-1 500 de metri, unde aurul i-a revenit lui Parvenovich. Atunci s-au schimbat generaţiile, însă performanţele lui Vasile Dîbă rămân unice. Rămâne primul şi singurul campion mondial român la K-1 1.000 de metri şi totodată ultimul campion mondial la K-1 500 de metri. Totodată bronzul său de la Moscova este ultima medalie olimpică a României la kaiac adusă de un bărbat. În semn de mulţumire pentru rezultatele sale istorice, în momentul în care COSR a sărbătorit un secol de olimpism, una dintre staţiile de metrou ale Capitalei a purtat simbolic numele său.

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

AlinHuiu.ro

Stiri si comentarii